Există anumite plante pe care ajungi să le folosești atât de des, încât devin parte din rutina ta.

Pentru mine, una dintre aceste plante este cimbrișorul (Thymus vulgaris).

Îmi place pentru mirosul lui puternic și curat, pentru gustul ușor condimentat și mai ales pentru senzația aceea de confort pe care o lasă în casă atunci când pregătesc o infuzie fierbinte.

Cimbrișorul este o plantă cunoscută încă din vechime și apreciată în multe culturi atât ca plantă medicinală, cât și ca ingredient culinar.

În gospodăriile de la țară era adesea păstrat uscat în săculeți sau borcane și folosit mai ales în sezonul rece.

De-a lungul timpului am ajuns să îl folosesc foarte des în infuzii simple, mai ales atunci când simt nevoia unei băuturi aromate și reconfortante.

Aroma lui este una aparte. Caldă, ușor rășinoasă și foarte naturală. Genul acela de miros care îți amintește de plante uscate, de poduri vechi și de ceaiurile pregătite liniștit seara.

În fitoterapie, cimbrișorul este apreciat în mod tradițional pentru:

-susținerea sănătății căilor respiratorii,

-efectul său aromatic și reconfortant,

-proprietățile antioxidante,

-dar și pentru faptul că poate contribui la starea generală de bine în perioadele reci ale anului.

În casa noastră îl folosim simplu:

-ca infuzie,

-în amestecuri de plante,

-uneori în băi aromatice,

-dar și în bucătărie.

Un lucru care îmi place mult la plantele medicinale este faptul că fiecare are propria personalitate.

Iar cimbrișorul are ceva aparte: o combinație de forță și liniște în același timp.

Poate tocmai de aceea a rămas una dintre plantele mele preferate.

Iar dacă ar fi să recomand cuiva o plantă simplă cu care să înceapă să descopere lumea fitoterapiei, probabil cimbrișorul ar fi printre primele.

Herba medicina est

Mihai Zmole